Prin viaţă, prin ceaţă, căutând semne…
Când cineva vorbeşte despre viaţă, de cele mai multe ori o descrie prin intensitate sau nivel de frecvenţă. De fapt, din toată viaţa, vorbeşte despre momentele acelea speciale în care s-a simţit conştient, a luat o decizie, a acţionat diferit sau a sărbătorit ceva – un sfârşit sau un început.
Deci, din toate momentele vieţii, cele mai importante au fost cele în care cursul a deviat, filonul a izbucnit la suprafaţă, fluxul a inundat ţărmurile sub influenţa unei alte stele, cutremurul a rupt nişte limite, iar lava fierbinte a netezit colţurile stâncilor. Momentele de schimbare, de transformare, de evoluţie conştientă. Momente în care am avut acces, fie şi pentru câteva clipe, la portalul prin care Eul privea către Sine. Momente în care amînţeles sensurile multiple şi sensul unic.
Paradoxal, cu privirea simultan spre interior şi în sus, potrivind diamantul cu vârful către Soare. Apoi a apărut norul şi am intrat din nou sub incidenţa legilor fizicii şi a legilor sociale. Am redevenit prea grei pentru a călători pe rază. Portalul s-a închis, fluxul s-a retras, lava s-a solidificat. Ne-am promis că data viitoare ne vom apropia mai mult de viteza luminii. Cu un pas. Dar, încă îmbătaţi de minunea transformării, nu am stat să înţelegem modul în care s-a produs. Timpul a trecut, noi am continuat să funcţionăm conform noului nivel atins, înaintând din ce în ce mai greu. Priveam doar către ceea ce voiam să vedem şi vedeam din ce în ce mai înceţoşat.
Când apare ceaţa, ia-o ca pe un semn bun. Opreşte-te o clipă şi ascute-ţi simţurile. Acum nu e atât de important să desluşeşti ce se vede în faţă, cât să prinzi cu colţul ochiului detaliile din jur; acum şi aici, auzul devine mult mai important, la fel şi mirosul… şi echilibrul. Atingerea umedă a aerului pe piele te face mai conştient de întregul tău corp. Şi încet, încet, începi să desluşeşti semne. Simţi, ştii că trebuie să o iei în acea direcţie. Cum ştii, ce anume simţi?
Acestea sunt întrebări foarte bune pentru afară, atunci când te-ai recentrat şi vrei să îţi pui la punct o strategie pentru data viitoare. În interiorul valului de ceaţă foloseşte-ţi încă intuiţia. Vocea ei şopteşte urechii tale interioare mesaje din instrucţiunile de folosire cu care ai venit pe lume. Sunt perfect valabile, sunt scrise de viaţa însăşi. La un moment dat un mesaj va fi mai strălucitor decât celelalte şi atunci ceaţa dispare brusc. Şi în locul ei, ce frumuseţe!
Jeanina Cârstoiu