Gandhi: Non-violenta este arma celor puternici

“Non-violenta este arma celor puternici.” Acestea sunt cuvintele celui care pentru multi se identifica cu ideea de non-violenta, Mahatma Gandhi.

Mohandas Karamchand Gandhi, pe numele sau adevarat si supranumit parintele independentei Indiei si initiatorul miscarilor de revolta neviolente, Gandhi si-a capatat numele de „Mahatma“ (in sanscrita inseamna „marele suflet“) de la poetul indian Rabindranath Tagore.

Gandhi provenea dintr-o familie din patura superioara a societatii, tatal sau fiind prim ministru, asa ca studiile de drept si le-a facut o parte in India si o parte la Londra, In anul 1890 devine vegetarian, pentru ca trei ani mai tarziu sa plece intr-o calatorie care ii va schimba viata complet, atat lui dar si a altor zeci milioane de oameni. Si-a petrecut urmatorii 25 de ani in Africa de Sud, unde, fiind martor discriminarilor rasiale la care erau supusi indienii refugiati in Africa de Sud, a inceput o campanie in masa impotriva ocupatiei britanice.

Inca din 1903 el lanseaza pentru prima data miscarea rezistentei non-violente numita Satyagraha, o forma de refuz radical a oricarei colaborari cu autoritatile britanice. Astfel guvernul sudafrican se vede nevoit sa adopte unele reforme in favoarea imigrantilor indieni, precum recunoasterea casatoriei religioase si recunoasterea drepturilor civile.

In 1915, Gandhi se intoarce in India, unde de ceva vreme exista o nemultumire sociala legata de o lege agrara pe care britanici vroiau sa o instituie. In urma a 4 ani de negocieri si incercari de rezolvare a conflictelor pe cale diplomatica, Gandhi porneste in anul 1919 prima mare campanile Satyagraha, de nesupunere in fata autoritatilor, care avea ca scop boicotarea marfurilor britanice si neplata impozitelor.

Urmeaza apoi un sir lung de evenimente care ilusteaza perfect conceptul de non-violenta in ciuda agresiunii. Gandhi este arestat de cateva ori, judecat, eliberat si iar arestat , odata chiar impreuna cu familia si cu alti 50.000 de protestatari. El devine celebru pentru perioadele lungi de greva a foamei prin care protesta in timpul incarcerarii.

La inceputul celui de-al doilea razboi mondial, Gandhi face apel catre popor sa nu sustina Marea Britanie daca nu le este garantata independenta. Astfel el este arestat din nou impreuna cu alti 60.000 de protestatari si este eliberat abia dupa 2 ani.

Considerat de multi mai mult decat un simplu conducator politic, chiar un sfant, Gandhi reuseste sa obtina eliberarea tarii sale pe 15 August 1947. Din pacate spre crunta sa dezamagire , urmeaza un razboi civil devastator in urma caruia subcontinentul Indian se divide in India si Pakistan separand astfel comunitatile de hindusi si musulmani si lasand 6 milioane de oameni pe drumuri si alti 1 milion disparuti.

Atitudinea sa moderata in urma scindarii, a provocat ura unui fanatic hindus care il asasineaza in timpul unei ceremonii religioase.

Cred ca este un capitol care se regaseste in multe moment ale istoriei omenirii. Oameni de seama care au dat totul pentru cei din jurul lor si care dispar de mana celor din jurul lor. As vrea totusi sa extrag din aceasta scurta istorie a vietii lui Gandhi exemplul unitatii. Unitatea care pentru mine personal este elemental central al oricarei reusite a unui grup mai mare sau mai mic de oameni.

Dupa cum stim cu totii omul este o fiinta sociala, iar succesul lui va veni mereu din activitatile facute impreuna cu altii “unde-s doi puterea creste”, dar succesul vine atunci cand oamenii sunt uniti. Succesul apare atunci cand oamenii au un crez comun si se respecta intre ei. De la orice forma de asociere fie ca este un sport de echipa , precum fotbalul, sau o societate, fie ca este o organizatie, o natiune sau pur si simplu o familie, UNITATEA este punctul cel mai important al reusitei . Pentru ca unde nu exista unuitate este dezbinare. Actiunile de gen Satyagraha au reusit pentru ca exista unitatea, oamenii s-au unit intr-un tel comun.

Unitatea este de fapt lucrul care ne lipseste noua in societatea de azi, oamenii nu sunt uniti. Dar puterea unitatii isi va spune cuvantul in momentul in care oamenii vor intelege. Iar oamenii uniti vor putea sa schimbe ordinea lumii in care traim, o lume care este in contradictie cu toate valorile morale si sociale pe care ni le dorim, o lume care este in contradictie cu viata, cu natura, cu credinta adevarata si cu tot ce inseamna bun si pur. Vom putea schimba aceasta lume daca suntem uniti intr-un tel comun.

Un model de unitate a fost chiar viata lui Gandhi care nu numai ca a actionat dar a si trait modul de viata care exprima unitatea si egalitatea intre oameni.

Principiile lui Gandhi

Adevarul

Gandhi si-a dedicat viata inaltului scop de a descoperi adevarul sau Satya. A incercat sa obtina aceasta prin invatarea din propriile greseli si experimentand pe el insusi. Si-a intitulat autobiografia „Povestea experimentelor mele cu adevarul”. Gandhi a declarat ca cea mai importanta lupta de purtat este cu propriii demoni, temeri si nesigurante.

Non-violenta

Gandhi si-a explicat filozofia si modul de viata in autobiografia sa: „Cand ma cuprinde disperarea, imi amintesc ca, de-a lungul istoriei, calea adevarului si iubirii a invins mereu. Au existat tirani si criminali si, pentru un timp, pareau de neinvins dar, in cele din urma, au cazut, intotdeauna.”

In aplicarea acestor principii, Gandhi nu a dat inapoi de la a le duce catre cele mai logice extreme, inchipuindu-si o lume in care chiar guvernul, politia si armata erau non-violente. Totusi, Gandhi era constient ca acest nivel de non-violenta cere credinta si curaj incredibile, pe care a realizat ca nu toata lumea le poseda. De aceea a sugerat ca nu toata lumea trebuie sa tina cu incapatinare de non-violenta, mai ales daca aceasta este folosita ca scuza pentru lasitate: „Cred”, scria el, „ca acolo unde singura alegere este intre lasitate si violenta, eu as sugera violenta”.

Vegetarism

In copilarie, Gandhi a experimentat cu mancatul carnii. Asta datorita curiozitatii sale innascute si, de asemenea, convingatorului sau prieten Sheikh Mehtab. Ideea vegetarismului este adanc inradacinata in traditiile Hindu si Jain din India si in tinutul sau natal Gujarat majoritatea hindusilor erau vegetarieni si la fel sunt toti Jains. Familia Gandhi nu facea exceptie. Inainte de a pleca pentru studii la Londra, Gandhi a promis mamei sale, Putlibai si unchiului sau, Becharji Swami ca se va abtine de la carne, alcool si promiscuitate. S-a tinut cu tarie de promisiuni si a dobandit mai mult decat o dieta: a dobandit bazele pentru filozofiile lui de viata. Odata cu maturizarea, Gandhi a devenit un vegetarian strict. El a scris „Baza morala a vegetarianismului” si diferite articole legate de acest subiect, unele din ele fiind publicate in revista Societatii Vegetariene Londoneze, „Vegetarianul”. Gandhi insusi a fost inspirat de multe minti marete in timpul acestei perioade si s-a imprietenit cu presedintele Societatii Vegetariene Londoneze, Dr. Josiah Oldfield. Gandhi a petrecut mult timp sustinand vegetarianismul in timpul si dupa sederea sa in Londra. Pentru Gandhi, o dieta vegetariana nu numai ca ar satisface cerintele corpului, dar ar servi si unui scop economic deoarece carnea era si inca este mai scumpa decat cerealele, legumele si fructele. De asemenea, in acea perioada multi indieni aveau venituri mici, deci vegetarianismul era vazut nu doar ca un obicei spiritual dar si ca unul practic. El se abtinea de la mancat pentru lungi perioade, folosind postul ca forma de protest politic. El refuza sa manance pana cand moartea sau cererile sale erau atinse.

Simplitatea

Gandhi credea cu convingere ca o persoana implicata in serviciul societatii ar trebui sa duca o viata simpla, lucru care ar putea duce, credea el, la Brahmacharya – puritatea spirituala si practica. Simplitatea lui a inceput prin renuntarea la modul de viata occidental pe care il ducea in Africa de Sud. L-a numit „reducandu-ma la zero”, ceea ce inseamna renuntarea la cheltuielile inutile si adoptarea unui mod de viata simplu.

Gandhi petrecea cate o zi din fiecare saptamana in tacere. El credea ca abstinenta de la vorbire ii aducea pacea interioara. In acele zile comunica cu ceilalti prin scris.

La intoarcerea in India din Africa de Sud, unde a practicat dreptul cu succes, a renuntat la a purta haine occidentale, pe care le asocia cu bogatia si succesul. El se imbraca pentru a fi acceptat de catre cea mai saraca persoana din India, sustinand folosirea panzei lucrate in casa (khadi). Gandhi si adeptii sai au adoptat purtarea hainelor tesute din fire toarse de mana lor si incurajau si pe altii sa faca la fel. In timp ce muncitorii indieni nu aveau un loc de munca, ei isi cumparau deseori hainele de la fabricile detinute de englezi. In opinia lui Gandhi, daca indienii si-ar fabrica propriile haine, ar cauza un puternic soc economic sistemului britanic din India. Prin urmare, roata de tors a fost inclusa mai tarziu pe steagul Congresului National Indian. Ulterior, Gandhi a purtat un dhoti pentru tot restul vietii sale pentru a exprima simplitatea existentei sale.

Credinta

Gandhi s-a nascut hindus si a practicat hinduismul toata viata sa, majoritatea principiilor sale provenind din hinduism. Ca un hindus obisnuit, el credea ca toate religiile sunt egale si a respins toate eforturile de a-l converti la o alta religie. A fost un teolog avid si a citit considerabil despre toate marile religii. Gandhi credea ca in centrul fiecarei religii este adevarul si dragostea (compasiunea, non-violenta si Regula de Aur). De asemenea, el punea la indoiala ipocrizia, abaterile si dogma din toate religiile si era un neobosit reformator social.

Scrieri

Gandhi a fost un scriitor prolific. Timp de decenii a editat diferite ziare incluzand „Harijan” in gujarati, hindusa si engleza; „Indian Opinion” in Africa de Sud; „Young India” in engleza si „Navajivan”, in gujarati, la intoarcerea sa in India. Mai tarziu „Navajivan” a fost de asemenea publicata in hindusa. In plus, scria aproape zilnic diferitelor persoane si publicatii.

Gandhi a scris cateva carti, incluzand autobiografia sa – „Povestea experimentelor mele cu adevarul”, „Satyagraha in Africa de Sud” despre zbuciumul sau de acolo, „Hind Swaraj”, un pamflet politic. De asemenea, a scris pe larg despre vegetarianism, dieta si sanatate, religie, reforme sociale, etc. Gandhi scria de obicei in gujarati, desi a revizuit si traducerile cartilor sale in hindusa si engleza.Operele complete ale lui Gandhi au fost publicate de catre guvernul indian sub titlul „Operele complete ale lui Mahatma Gandhi” in 1960. Scrierile cuprind aproximativ 50.000 de pagini publicate in cam 100 de volume.

Adepti si influente

Gandhi a influentat lideri importanti si miscari politice. Lideri ai luptei pentru drepturile civile din Statele Unite, inclusiv Martin Luther King si James Lawson s-au inspirat din scrierile lui Gandhi in dezvoltarea propriilor teorii despre non-violenta. Activistul anti-apartheid, fostul presedinte al Africii de Sud, Nelson Mandela, a fost influentat de Gandhi.

In 1931, remarcabilul fizician Albert Einstein a corespondat cu Gandhi prin scrisori, si l-a numit „un model de urmat pentru generatiile care vor veni”.

La Festivalul International de la Cannes din 2007, fostul vicepresedinte SUA si ecologul Al Gore a vorbit despre influenta lui Gandhi asupra lui..

Mostenire

Este onorat oficial in India drept Parintele Natiunii; ziua de nastere a lui Gandhi, 2 octombrie, este sarbatoare nationala in India, Gandhi Jayanti. Pe 15 iunie 2007, s-a anuntat ca „Adunarea Generala a Natiunilor Unite” a adoptat in unanimitate rezolutia ce declara 2 octombrie drept „Ziua Internationala a Non-Violentei”.

Revista „Time” l-a numit pe Gandhi „Omul Anului” in 1930. Gandhi a fost de asemenea al doilea dupa Albert Einstein pe lista „Personalitatilor Secolului” la sfarsitul lui 1999. In 1996, guvernul Indiei a introdus seria de bancnote „Mahatma Gandhi” de 5, 10, 20, 50, 100, 500 si 1000 de rupii. Astazi, toate bancnotele in circulatie din India contin un portret al lui Mahatma Gandhi. In 1969, Marea Britanie a scos o serie de timbre comemorand centenarul Mahatma Gandhi.

Gandhi nu a primit vreodata Premiul Nobel pentru pace, desi a fost nominalizat de 5 ori intre 1937 si 1948. Zeci de ani mai tarziu, Comitetul Nobel si-a declarat public regretul pentru omisiune. Mahatma Gandhi a fost pe cale sa primeasca Premiul Nobel in 1948, dar asasinarea sa a impiedicat acest lucru. Premiul nu a fost acordat in 1948, anul mortii lui Gandhi, pe motivul ca „nu exista un candidat potrivit in viata”, iar cand Dalai Lama a primit Premiul in 1989, presedintele comitetului a spus ca acesta este „intr-un fel un tribut memoriei lui Mahatma Gandhi”.

Citate

„A invata ca in viata, mai usor se poate invinge ura cu dragostea, minciuna cu adevarul si violenta cu abnegatia, ar trebui sa fie un element fundamental in educatia oricarui copil“. (Mahatma Gandhi)

„Traieste ca si cum ai muri maine si invata ca si cum ai trai vesnic”. (Mahatma Gandhi)

„Ochi pentru ochi, si lumea va deveni oarba“. (Mahatma Gandhi)

„Fii schimbarea pe care vrei sa o vezi in lume”. (‘Mahatma Gandhi)

Sunt sigur ca fiecare dintre noi are cate ceva de invatat din viata lui Gandhi si din exemplul non-violentei. Violenta nu a rezolvat niciodata nimic. Singurul lucru pe care il poate face violenta , chiar daca de multe ori poate este indreptatita, este sa de-a un motiv de a se raspunde la violenta cu violenta si tot asa..dupa cum spunea Gandhi : …lumea va deveni oarba”

Surse pentru acest articol cuprind:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mahatma_Gandhi – Mahatma Gandhi

de Alec Blenche