Roinita – efecte benefice

Feb 12, 2013 No Comments by

Aceasta iarba frumos mirositoare pare ca aduna in ea toate aromele verii si ca vine din timpuri stravechi. Parfumul ei ne evoca gradini mici, dichisite, inconjurand casute cochete sau manastiri.

Este o planta valoroasa pentru uleiul esential intrebuintat in farmacie si cosmetica. Creste in tufe, are o tulpina ramificata, înalta pâna la 70 de cm. Frunzele au o forma ovala, usor zimtata, iar florile sunt mici, de culoare alba. Seamana cu urzica. Se recunoaste usor dupa mirosul placut, aromat, de citrice. John Hussey, o persoana care a trait 16 ani, obisnuia sa bea, in fiecare dimineata, ceai de roinita indulcit cu miere. Apa carmelitelor, in care roinita este un ingredient principal, era bauta zilnic de catre imparatul Charles al V-lea. Cu timpul, apa carmelitelor a ajuns sa fie cunoscuta mai mult ca parfum. Anticii credeau ca roinita, plantata in preajma portii, impiedica spiritele rele sa intre in curte. Avicenna, vindecator din secolul al XI-lea, spunea ca “da veselie mintii si inimii”, calmeaza afectiunile nervoase si cardiace, si in special melancolia. Pliniu si Dioscorides considerau ca persoanele care beau vin in care s-au macerat frunze, impreuna cu frunzele aplicate extern, vindeca muscaturile veninoase, chiar si cele de scorpion. Paracelsus a numit-o “elixirul vietii”. Astazi, medicii stiu ca uleiul esential vindeca ranile, avand actiune antiseptica.

Indicatii terapeutice
Este folosita de sute ani pentru usoarele sale proprietati sedative; scade febra, provoaca o usoara transpiratie. Planta se foloseste, în primul rând, drept calmant. Ceaiul, mai ales cel din frunze proaspete, linisteste copiii prea agitati, nervosi, bolnavi. Ceaiul este indicat in raceli, febre, dureri de cap, afectiunile stomacului, combate balonarile, durerile de cap, insomniile, migrenele, agitatia, durerile de dinti si urechi, tusea, raguseala si afectiunile cailor respiratorii (bronsite, astm), colicile gastrointestinale, colitele cronice, dischinezia biliara, ameteli, reumatism, anxietate, hipertensiune, palpitatii, tahicardie, tulburari de ritm cardiac, astenie nervoasa, debilitate. Confera vigoare, induce o stare de spirit benefica. Calmeaza indigestia nervoasa, pe baza de stres, este foarte activa impotriva virusului gripei si a herpesului. Relaxeaza si atenueaza crampele, congestiile, alunga oboseala. Nu interactioneaza cu medicamentele obisnuite.

Melisa are si o actiune asupra aparatului reproducator al femeii: emenagog, calmant, relaxant, antispastic, buna in menstruatiile dureroase, neregulate si in tratamentul sterilitatii la femei. Se poate folosi si de catre femeile insarcinate, pentru a calma ametelile, durerile de cap, greturile. Infuzia, adaugata in baie, determina declansarea menstruatiei. Cataplasmele cu frunzele strivite se aplica pe inflamatii, tumori, muscaturi de insecte. Uleiul esential de roinita este un bun tonic cardiac, digestiv, sedativ, antidepresiv, bun in afectiunile isterice si nervoase. Este afrodisiac, in combinatie cu uleiul de santal. Calmeaza sistemul nervos central si dizolvat in apa, are efect anti-viral, in special impotriva herpesului. Roinita este benefica pentru cei cu hipertiroidism, mai ales preventiv, in cazul celor predispusi.

Contraindicatii:
Inhiba secretia tiroidei, deci se impune precautia in cazul persoanele cu disfunctii.
Organizatiile de sanatate din multe tari o recomanda pentru tratarea insomniilor, a starilor de agitatie, dar virtutile acestei plante nu se reduc doar la atat. Combinatia cu alte plante asemanatoare (depinde de efectul scontat), cu efecte sedative sau carminative, este benefica.

Roinita infloreste din luna iunie pâna în luna august. Se folosesc frunze proaspete sau uscate. Se poate cultiva în gradini. Inmultirea roinitei se face prin seminte sau prin despartirea tufelor.

Alte utilizari ale roinitei
Planta are un miros si un gust delicat de lamaie, care ii confera valoare culinara. Ceaiul din frunze proaspete este foarte aromat. Se foloseste uscata, la condimentarea unor bucate: oua, marinarea carnurilor si a pestelui, dar si proaspata, in special in salate sau deserturi. Poate inlocui coaja rasa de lamaie. Buchetelele pot orna aperitivele, bauturile, inghetatele. Ceaiul aromat se poate bea fiebinte sau cu gheata. Prin distilare se obtine lichior, ulei si apa de roinita.

Planta uscata este folosita ca aromatizant al dulapurilor si incaperilor si intra in compozitia amestecurilor (portpouri) de plante uscate. Din roinita se prepara tinctura, sapunuri. Adaugata in apa de baie, reduce tensiunea musculara, calmeaza iritatiile.

Extras revista Viata

Body
Nici un raspuns pentru “Roinita – efecte benefice”

Lasa un comentariu